Faustinum România - Isuse, mă încred în tine!
Mesajul Milostivirii Divine „Sufletul care va venera această icoană şi va recita rozariul divinei milostiviri nu va pieri”.
miercuri, 7 decembrie 2011
Mesajul săptămânii - 302 Jurnalul Sfintei Faustina Kowalska
O, Iubire veşnică, doresc ca toate sufletele pe care Tu le-ai creat, să Te cunoască. Aş fi dorit să devin preot, ca să vorbesc neîncetat despre milostivirea Ta sufletelor păcătoase cuprinse de deznădejde. Aş fi dorit să fiu un misionar care să ducă lumina credinţei în ţările sălbatice ca să Te fac cunoscut sufletelor, ca să mor pentru ele, de moarte de martiră, aşa cum Tu ai murit pentru mine şi pentru ele. O, Isuse, ştiu prea bine că pot fi preot, misionar, propovăduitor, că pot să mor de moarte de martiră, prin nimicirea totală şi jertfire de sine din iubire pentru Tine, Isuse, şi pentru sufletele nemuritoare.
miercuri, 30 noiembrie 2011
Mesajul săptămânii - 281 Jurnalul Sfintei Faustina Kowalska
Simt că misiunea mea nu se va termina odată cu moartea mea, ci cu ea va începe. O, suflete care vă îndoiţi, voi ridica pentru voi vălurile cerului, ca să vă convingeţi de bunătatea lui Dumnezeu, ca să nu mai răniţi prin neîncredere preadulcea Inimă a lui Isus. Dumnezeu este Iubirea şi Milostivirea.
miercuri, 23 noiembrie 2011
Mesajul săptămânii - 177 Jurnalul Sfintei Faustina Kowalska
Reînnoirea voturilor. Încă de dimineaţă, când m-am trezit, spiritul îmi era în întregime cufundat în Dumnezeu, acest ocean de iubire. Simţeam că eram cufundată cu totul în El. În timpul Sfintei Liturghii, iubirea mea pentru El a atins o intensitate foarte mare. După reînnoirea voturilor şi Sfânta Împărtăşanie, L-am văzut deodată pe Domnul Isus, care mi-a spus cu bunăvoinţă: Fiica Mea, priveşte în Inima Mea milostivă. Aţintindu-mi privirea asupra acestei Inimi Preasfinte am văzut ieşind din ea raze ca de sânge şi de apă, aceleaşi ca şi în icoană, şi am înţeles cât de mare este milostivirea Domnului. Şi, din nou, Isus mi-a spus cu bunăvoinţă: Fiica Mea, vorbeşte-le preoţilor despre milostivirea Mea de neconceput. Flăcările milostivirii Mele mă ard, vreau să le revărs asupra sufletelor, dar sufletele nu vor să creadă în bunătatea Mea. Şi, brusc, Isus a dispărut. Dar spiritul meu a rămas (89) ziua întreagă cufundat în prezenţa sensibilă a lui Dumnezeu, în pofida zgomotului şi a conversaţiilor care urmează, de obicei, după exerciţii. Acestea nu mă deranjau deloc. Spiritul meu era în Dumnezeu, chiar dacă, exterior, luam parte la conversaţii, şi m-am dus chiar să vizitez Derdy.
miercuri, 16 noiembrie 2011
Mesajul săptămânii - 303 Jurnalul Sfintei Faustina Kowalska
O mare iubire poate transforma lucrurile mici în lucruri mari, şi numai iubirea dă valoare acţiunilor noastre, şi cu cât iubirea va deveni mai pură, cu atât va avea mai puţin de consumat focul suferinţei în noi, iar suferinţa va înceta să fie pentru noi suferinţă. – Ea va deveni pentru noi o desfătare. Prin harul lui Dumnezeu, am primit acum această dispoziţie a inimii, care face să nu fiu niciodată mai fericită ca atunci când sufăr pentru Isus, pe care-L iubesc cu fiecare bătaie a inimii mele. Într-o zi, simţind o mare suferinţă, mi-am lăsat lucrul pentru a merge la Domnul Isus şi să-l rog să-mi dea tăria Sa. După o foarte scurtă rugăciune, m-am întors la îndatorirea mea, plină de înflăcărare şi de bucurie. Atunci, una dintre surori mi-a spus: ”Trebuie că ai astăzi multe mângâieri, soră, de eşti atât de radioasă. Dumnezeu nu-ţi trimite, cu siguranţă, nicio suferinţă, ci numai mângâieri.” Am răspuns: Vă înşelaţi, soră, căci tocmai atunci când sufăr mai mult, bucuria mea este cea mai mare, iar când sufăr mai puţin, şi bucuria mea este mai mică. Totuşi, acest suflet mi-a dat de înţeles că nu pricepea acest lucru. M-am străduit să-i explic: când suferim mult, avem o mare ocazie să-I arătăm lui Dumnezeu că Îl iubim, iar când suferim puţin, nu avem decât o mică ocazie să-I arătăm iubirea noastră, şi când nu suferim deloc – atunci iubirea noastră nu este nici mare, nici curată. Putem, prin harul lui Dumnezeu, să ajungem ca suferinţa să se schimbe pentru noi în desfătare, căci iubirea este în stare să înfăptuiască astfel de lucruri în sufletele curate.
miercuri, 9 noiembrie 2011
Mesajul săptămânii - 62 Jurnalul Sfintei Faustina Kowalska
O, viaţă cenuşie şi monotonă, câte comori se ascund în tine. Nici o oră nu seamănă cu alta, căci cenuşiul şi monotonia dispar atunci când privesc totul cu ochii credinţei. Harul care mi se dă în ceasul acesta nu se va repeta în altul. Îmi va fi dat în ceasul următor, dar nu va fi acelaşi har. Timpul trece şi nu se întoarce niciodată. Ceea ce conţine în el nu se va schimba niciodată, este sigilat cu pecete pe veci.
miercuri, 26 octombrie 2011
Mesajul săptămânii - 302, 303 Jurnalul Sfintei Faustina Kowalska
O Iubire veşnică, doresc ca toate sufletele pe care Tu le-ai creat, să Te cunoască. Aş fi dorit să devin preot, ca să vorbesc neîncetat despre milostivirea Ta sufletelor păcătoase cuprinse de deznădejde. Aş fi dorit să fiu un misionar care să ducă lumina credinţei în ţările sălbatice ca să Te fac cunoscut sufletelor, ca să mor pentru ele, de moarte de martiră, aşa cum Tu ai murit pentru mine şi pentru ele. O, Isuse, ştiu prea bine că pot fi preot, misionar, propovăduitor, că pot să mor de moarte de martiră, prin nimicirea totală şi jertfire de sine din iubire pentru Tine, Isuse, şi pentru sufletele nemuritoare.
O mare iubire poate transforma lucrurile mici în lucruri mari, şi numai iubirea dă valoare acţiunilor noastre, şi cu cât iubirea va deveni mai pură, cu atât va avea mai puţin de consumat focul suferinţei în noi, iar suferinţa va înceta să fie pentru noi suferinţă. – Ea va deveni pentru noi o desfătare. Prin harul lui Dumnezeu, am primit acum această dispoziţie a inimii, care face să nu fiu niciodată mai fericită ca atunci când sufăr pentru Isus, pe care-L iubesc cu fiecare bătaie a inimii mele. Într-o zi, simţind o mare suferinţă, mi-am lăsat lucrul pentru a merge la Domnul Isus şi să-l rog să-mi dea tăria Sa. După o foarte scurtă rugăciune, m-am întors la îndatorirea mea, plină de înflăcărare şi de bucurie. Atunci, una dintre surori mi-a spus: ”Trebuie că ai astăzi multe mângâieri, soră, de eşti atât de radioasă. Dumnezeu nu-ţi trimite, cu siguranţă, nicio suferinţă, ci numai mângâieri.” Am răspuns: Vă înşelaţi, soră, căci tocmai atunci când sufăr mai mult, bucuria mea este cea mai mare, iar când sufăr mai puţin, şi bucuria mea este mai mică. Totuşi, acest suflet mi-a dat de înţeles că nu pricepea acest lucru. M-am străduit să-i explic: când suferim mult, avem o mare ocazie să-I arătăm lui Dumnezeu că Îl iubim, iar când suferim puţin, nu avem decât o mică ocazie să-I arătăm iubirea noastră, şi când nu suferim deloc – atunci iubirea noastră nu este nici mare, nici curată. Putem, prin harul lui Dumnezeu, să ajungem ca suferinţa să se schimbe pentru noi în desfătare, căci iubirea este în stare să înfăptuiască astfel de lucruri în sufletele curate.
O mare iubire poate transforma lucrurile mici în lucruri mari, şi numai iubirea dă valoare acţiunilor noastre, şi cu cât iubirea va deveni mai pură, cu atât va avea mai puţin de consumat focul suferinţei în noi, iar suferinţa va înceta să fie pentru noi suferinţă. – Ea va deveni pentru noi o desfătare. Prin harul lui Dumnezeu, am primit acum această dispoziţie a inimii, care face să nu fiu niciodată mai fericită ca atunci când sufăr pentru Isus, pe care-L iubesc cu fiecare bătaie a inimii mele. Într-o zi, simţind o mare suferinţă, mi-am lăsat lucrul pentru a merge la Domnul Isus şi să-l rog să-mi dea tăria Sa. După o foarte scurtă rugăciune, m-am întors la îndatorirea mea, plină de înflăcărare şi de bucurie. Atunci, una dintre surori mi-a spus: ”Trebuie că ai astăzi multe mângâieri, soră, de eşti atât de radioasă. Dumnezeu nu-ţi trimite, cu siguranţă, nicio suferinţă, ci numai mângâieri.” Am răspuns: Vă înşelaţi, soră, căci tocmai atunci când sufăr mai mult, bucuria mea este cea mai mare, iar când sufăr mai puţin, şi bucuria mea este mai mică. Totuşi, acest suflet mi-a dat de înţeles că nu pricepea acest lucru. M-am străduit să-i explic: când suferim mult, avem o mare ocazie să-I arătăm lui Dumnezeu că Îl iubim, iar când suferim puţin, nu avem decât o mică ocazie să-I arătăm iubirea noastră, şi când nu suferim deloc – atunci iubirea noastră nu este nici mare, nici curată. Putem, prin harul lui Dumnezeu, să ajungem ca suferinţa să se schimbe pentru noi în desfătare, căci iubirea este în stare să înfăptuiască astfel de lucruri în sufletele curate.
miercuri, 19 octombrie 2011
Mesajul săptămânii - 281, 282 Jurnalul Sfintei Faustina Kowalska
Simt că misiunea mea nu se va termina odată cu moartea mea, ci cu ea va începe. O, suflete care vă îndoiţi, voi ridica pentru voi vălurile cerului, ca să vă convingeţi de bunătatea lui Dumnezeu, ca să nu mai răniţi prin neîncredere preadulcea Inimă a lui Isus. Dumnezeu este Iubirea şi Milostivirea.
La un moment dat, Domnul mi-a spus: Inima Mea a fost cuprinsă de o mare milostivire faţă de tine – copila Mea cea mai scumpă – când te-am văzut sfâşiată de marea durere pe care ai îndurat-o, căindu-te de păcatele tale. Văd că iubirea ta este atât de pură şi sinceră, încât îţi dau întâietate între fecioare, tu eşti cinstea şi slava pătimirii Mele. Văd fiecare umilire a sufletului tău, şi nimic nu scapă atenţiei Mele – îi ridic pe cei umili până la tronul Meu, căci aşa vreau Eu.
La un moment dat, Domnul mi-a spus: Inima Mea a fost cuprinsă de o mare milostivire faţă de tine – copila Mea cea mai scumpă – când te-am văzut sfâşiată de marea durere pe care ai îndurat-o, căindu-te de păcatele tale. Văd că iubirea ta este atât de pură şi sinceră, încât îţi dau întâietate între fecioare, tu eşti cinstea şi slava pătimirii Mele. Văd fiecare umilire a sufletului tău, şi nimic nu scapă atenţiei Mele – îi ridic pe cei umili până la tronul Meu, căci aşa vreau Eu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)